Sinuciderea asistată a Astrei

Campioana Astra a murit. S-a sinucis. Neplansa de nimeni dupa ultima ei suflare. Ingropata pe Cluj Arena, un stadion cu toate caracteristicile unui cavou. Monumental, gri, gol, fara suflet.

“Suntem morti si ingropati” – asa a descris Sumudica atmosfera de la Astra. Imagini cu imagine, Sumudica si ai lui chiar astra fac: isi traiesc moartea. La fel cum pier imperii si popoare, Astra si-a semnat moartea singura. Tradata din interior.

Cu acest Ioan Niculae pe post de Nero, care si-a dat foc propriei cetati. Deprimat, scarbit de viata si de soarta. Aruncat in puscarie si ramas cu o singura avere: un exemplar prafuit din editia Forbes, care il prezenta miliardar in dolari, cel mai bogat roman in urma cu doar doi ani. Niculae a renuntat la Astra si ca afacere si ca dragoste si ca jucarie. Niculae, copilul rasfatat care dupa ce s-a saturat de jucarie nu i-a dat-o altcuiva, ci a stricat-o el insusi, izbind-o de pereti si calcand-o in picioare. De ciuda.

Sfarsitul a venit insa abia acum, cand s-a descarcat bateria care o mai facea sa mearga: Sumudica. Complet vlaguit la primul meci din campionat de dupa suspendare, Sumudica nu si-a anuntat inca demisia. Tot de ciuda! Pentru ca are de luat niste bani de la patronul pe care il uraste. Si vrea sa se razbune pentru tot raul pe care el crede ca Niculae i l-a facut.

Astra a fost tradata – era si timpul – si de jucatori. Nu mai au chef, nu mai pot, nu mai vor sa joace. Tot de ciuda! Neplatiti, umiliti, campionii nepremiati nu au apucat sa se bucure niciun moment de o glorie adevarata. De o glorie meritata. Parazitii care isi ataca organismul gazda. Ii fac rau si lui, dar si lor. Isi fac rau si lor, dar si lui. Personajele din Fight Club, fascinate de propria autodistrugere, care cer si isi dau si singure pumni in figura, zambind animalic printre siroaiele de sange.

Nu si-au otravit fantanile in fata vreunui dusman. Le-au otravit doar ca sa arate ca pot face asta. I-au batut pe toti si au devenit campioni, apoi au vrut sa bata si acea campioana. Sarpele care incepe sa-si manance coada si sfarseste mancandu-se singur. Victoria egala cu infrangerea.

Prea mandri pentru un “La revedere” sau un “Adio”, toti acesti ucigasi sinucigasi, mai absurzi ca orice Kafka, ies din scena cu un hara-kiri neinteles: “Eu te-am facut, eu te omor”.

 

N.B. Articol apărut pe 20 septembrie 2016 pe http://www.sport.ro după Astra – Gaz Metan Mediaș 0-2, o înfrângere care continua crizei de la Astra.

http://www.sport.ro/opinii/bogdan-hofbauer-despre-situatia-in-care-a-ajuns-campioana-eu-te-am-facut-eu-te-omor-sinuciderea-asistata.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s